Aer condiţionat fără freon
Gravele probleme ale efectului de seră sunt întoarse pe toate părţile, analizate şi dezbătute în comisii mondiale de specialitate. Clasa cloroflurorocarburilor (CFC) a fost găsită drept responsabilă pentru o mare parte din efectele devastatoare asupra stratului de ozon. În timp ce în cadrul comisiilor mondiale sunt impuse doar măsuri de limitare a utilizării CFC în aparatele de aer condiţionat, în frigidere sau în aparatele de climatizare ale automobilelor, Florin Teişanu – doctor inginer al Institutului Naţionale pentru Cercetare-Dezvoltare şi Încercări (ICMET) Craiova – propune eliminarea totală a freonului. Mai întâi, pe cel din aparatele de aer condiţionat. Invenţia, deja brevetată, s-a construit în jurul unui efect de separare energetică descoperit de un fizician francez în 1931.
În multe locuri de muncă, spaţii comerciale sau spaţii de locuit se manifestă necesitatea de asigurare a unor condiţii de mediu pentru minimul de confort al oamenilor. În acest sens, instalaţiile de climatizare sunt cele care trebuie să realizeze un microclimat artificial prin asigurarea unui aer proaspăt şi curat, cu menţinerea temperaturii între anumite limite impuse de confortul termic. Însă aceste aparate folosesc în mod invariabil freoni – compuşi organici ai fluorului, utilizaţi ca agenţi frigorigeni.
Freonii, fabricaţi în foarte multe tipuri calitative, sunt utilizaţi în prezent în mai toate procesele termodinamice ale instalaţiilor frigorifice precum frigiderele, congelatoarele sau instalaţiile de climatizare. Şi totuşi, cu toată expansiunea cantitativă şi calitativă dobândită, utilizarea generală a tuturor freonilor (clorofluorocarboni - CFC) este pusă sub semnul întrebării, datorită distrugerii stratului de ozon din stratosferă, ceea ce permite acumularea pe Pământ a unei cantităţi mari de radiaţii ultraviolete cu efecte dăunatoare pentru oameni, animale şi plante.
Totodată, alături de alte gaze rezultate din procesele industriale, gazul de freoni contribuie la reţinerea în atmosfera terestră a radiaţiei termice ascendente, din cauza persistenţei sale în stratosferă, fapt ce generează binecunoscutul efect de seră. Limitarea utilizării freonilor în aparatele menţionate s-a stabilit drept obiectiv încă de la finalul anilor 1970 – atunci când a fost publicat primul studiu în care s-a demonstrat distrugerea produsă de freoni asupra stratului de ozon.
La noi în ţară sunt cunoscute cercetările întreprinse la Universitatea Politehnică Bucureşti, în cadrul Catedrei de Termotehnică, Maşini Termice şi Frigorifice, pe linia studierii efectului de separare energetică în câmp turbionar a gazelor comprimate, cât şi pe cea a dezvoltării ventilatoarelor de presiune. Totodată, preocupări şi realizări în domeniul dezvoltării unor tehnologii şi instalaţii pentru încălzire-răcire în spot sau continuu, prin utilizarea ca sursă de energie a aerului presurizat, are şi colectivul Fluide la Institutul Naţional ICMET Craiova.
În ţara noastră nu se realizează instalaţii de climatizare utilizând agenţi de răcire nepoluanţi, precum aerul comprimat. Ca şi piaţa mondială, piaţa din România comercializează instalaţii realizate de firme cunoscute, precum Whirlpool, Sanyo sau Vortex. Dar toate aceste instalaţii sunt realizate în tehnologia de răcire cu agenţi frigorifici de tipul freonilor, gaze deosebit de poluante pentru mediul înconjurător. Tot cu agenţi frigorifici din categoria freonilor sunt realizate şi instalaţiile de climatizare din industria de automobile.
Ca o noutate în domeniu, firma Exair Corporation USA şi Meech Airtech Co.England, realizează încălzire şi răcire în spot la care agentul frigorific (de această dată aerul din mediul ambient) este procesat de un generator turbionar de aer comprimat, utilizând efectul de separare energetică Ranque-Hilsch.
